Exista impulsuri ale inimii care ne sugereaza dorinte si afirmatii pe care creierul le cenzureaza datorita lipsei unei coerente intre ele si contextul in care pot fi spuse. Trebuie sa cautam, fie un mecanism de integrare a acestora in contexte disconcordante, fie de a aduce un argument care sa scuze incoerenta. Daca vrei, insa refuzi sa vrei sa poti inseamna ca nu vrei. Iar daca vrei si nu poti, macar stii ca intotdeauna poti sa vrei! Deci nu exista cerc inchis pentru inima care merge pana la capat.
Bineinteles ca in final, daca creierul va fi rezistat ispitei de a se incapatana, glasul impulsului cu migala ratiunii se vor armoniza, dar, ca prim pas, trebuiesc lasate amandoua sa creasca. Iar fiindca viata e scurta, a creste inseamna a exploda!
marți, 11 martie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu